Astăzi haideti să vedem diferenta dintre cele două diete: Paleo si AIP.

Dietele PALEO si AIP

Probabil te-ai gândit deja că sunt oarecum la fel si aproape ai dreptate. Abordarea AlP este o versiune specializată a dietei Paleo. Se ajunge la un nivel si mai profund si se concentrează mai mult pe alimentele bogate in nutrienţi, iar liniile directoare sunt oarecum mai stricte.

Dar nu lăsa asta să te sperie. Există anumite alimente care sunt permise în dieta Paleo pe care abordarea AlP le elimină initial deoarece pot avea efecte nocive asupra intestinului si sistemului imunitar sau pot provoca inflamatii la anumite persoane. Există multe protocoale și principii alimentare care ajută copiii cu ADHD, Astm, alergii și autism, de asemenea, ajută persoanele care suferă de celiachie, colită, Crohn, sindromul colonului iritabil, anxietate și depresie. Persoanele care se confruntă cu tulburări metabolice și digestive necesită diete speciale pentru a evita alimentele care declanșează alergii sau dăunează tractului digestiv. Există o serie de diete de „eliminare” care pot ajuta în acest fel. Deși eliminarea este uneori necesară, în multe cazuri anumite alimente pot fi reintroduse odată ce tractul gastrointestinal a avut timp să se vindece. În general, recomandăm o dietă organică, proaspătă, integrală, fără făinuri și zaharuri rafinate/minim și fără alimente procesate, aditivi artificiali, coloranți sau conservanți. Și multă apă filtrată care conține minerale este esențială. Protocol alimentar util și valoros dezvoltat ca o derivație a popularei Diete Paleo, dieta autoimună Paleo (AIP), derivată din dieta paleolitică a fost făcută populară de Dr. Loren Cordain, fondatorul Mișcării Paleo

Paleo si AIP

Dieta Paleo Autoimună (AIP)

Dieta autoimună Paleo (AIP) este derivată din dieta paleolitică. Dieta paleolitică, cunoscută astăzi ca dieta paleo modernă, a luat naștere din ideile unui gastroenterolog în 1975, dr. Walter Voegtlin. Mai târziu, în 1985, dr. Boyd Eaton a scris o lucrare științifică despre nutriția paleolitică, publicată în New England Journal of Medicine. Cu toate acestea, dieta a fost popularizată de Dr. Loren Cordain, fondatorul Mișcării Paleo, în 2002.

Ameliorarea inflamației intestinale

Dieta AIP este un protocol de eliminare și reintroducere care are ca scop reducerea inflamației la nivelul intestinului, vindecarea tractului gastrointestinal și, la rândul său, reducerea inflamației sistemice generale. Este o dietă care vizează în mod special bolile autoimune.

Trăsăturile dietei AIP

Dieta AIP se concentrează pe eliminarea alimentelor din dietă la care oamenii sunt de obicei sensibili, pentru a reduce inflamația generală. Dieta AIP este o versiune a dietei Paleo originale, care se adresează inflamației de bază care decurge din intestin și poate fi un factor major al bolii autoimune. Dieta AIP își propune să readucă în echilibru microbiota intestinală, optimizând în același timp aportul general de nutrienți.

Mai mult decât dieta Paleo tradițională pentru afecțiuni autoimune

Dieta tradițională Paleo elimină toate cerealele și alimentele procesate. Se concentrează pe alimente organice întregi, bogate în nutrienți, cum ar fi fructele și legumele, carnea organică, ouăle și peștele sălbatic. Deoarece dieta AIP este utilizată special pentru bolile autoimune, este aproape întotdeauna necesar să se utilizeze modalități suplimentare pentru a trata această afecțiune. Medicamentele pe bază de plante și nutriționale pot fi prescrise alături de o dietă autoimună, ca parte a unui protocol care să te trateze ca pe un întreg, mai degrabă decât să vizeze procesul de boală în mod izolat.

Intestinul și imunitatea

Probioticele și microbiomul sistemului digestiv. Există o relație simbiotică complexă între sistemul imunitar al gazdei (persoanei) și microbiota intestinală. Microbiota este populația de microbi care se află în intestin. Realizează digestia și fermentația carbohidraților, sintetizează anumite vitamine, asigură dezvoltarea țesutului limfoid asociat intestinului (GALT) și, de asemenea, previne colonizarea agenților patogeni. Gazda va oferi nutrienți pentru supraviețuirea bacteriilor.

Microbiota și microbiomul tău

Să aruncăm o privire rapidă la acești termeni din ce în ce mai des întâlniți… Microbiota umană cuprinde populațiile de specii microbiene care trăiesc pe sau în corpul uman – bacteriile, virușii și ciupercile care își au in/pe corpul nostru o casă. Se estimează că fiecare dintre noi are între 10 trilioane și 100 de trilioane de celule microbiene într-o relație simbiotică. Acestea alcătuiesc microbiota umană . Între timp, toate genele din interiorul acestor celule microbiene sunt cele care constituie microbiomul . Perturbarea microbiomului intestinal Atunci când există o perturbare a acestei relații simbiotice din cauza alegerilor necorespunzătoare ale dietei sau stilului de viață, medicamente precum antibioticele și/sau stresul, microbiota ar putea contribui la dezvoltarea anumitor boli infecțioase sau poate declanșa un proces autoimun. Dieta AIP pune un accent puternic pe reducerea inflamației la nivelul intestinului, deoarece sistemul digestiv joacă un rol major în funcționarea generală a sistemului imunitar. Eliminarea alimentelor care provoacă inflamația este importantă, deoarece alimentele care irită intestinul pot exacerba autoimunitatea.

Ce boli/afecțiuni pot beneficia de dieta AIP?

Multe afecțiuni autoimune pot beneficia de protocolul AIP, inclusiv:

• Boala Hashimoto
• Boala Graves
• Artrita reumatoida
• Boala celiacă
• Oboseala suprarenală
• Infecții virale recurente sau imunitate scăzută
• Sindromul ovarian polichistic (PCOS)
• Scleroză multiplă
• Sjogren
• Diabet de tip 1
• Lupus (LES)
• etc

Alți factori de luat în considerare cu AIP îi găsiți aici 

Deoarece afecțiunile autoimune pot fi foarte complexe, există mulți alți factori care trebuie luați în considerare, pe lângă abordarea dietei atunci când se confruntă cu afecțiuni precum cele menționate mai sus.

》Dezechilibrele hormonale și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal/ovarian trebuie evaluate și abordate. Potențialele infecții, fie acute, fie cronice, trebuie, de asemenea, tratate.

》Dezechilibrele bacteriene digestive, cum ar fi creșterea excesivă a bacteriilor intestinale (SIBO), sau chiar infecțiile parazitare, ar trebui rectificate. Problemele de zahăr din sânge, cum ar fi rezistența la insulină sau pre-diabetul, trebuie de asemenea identificate.

》Alți factori, cum ar fi sensibilitatea dumneavoastră la alimentele cu conținut ridicat de FODMAP (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli) și toleranța dumneavoastră la histamina și salicilați trebuie evaluați individual pentru a personaliza un protocol autoimun care este potrivit pentru dvs.

》De asemenea, pot exista teste specifice care trebuie efectuate pentru a monitoriza progresia sau ameliorarea bolii. Acestea pot include, dar nu se limitează la markeri inflamatori, hormoni specifici, testarea glicemiei, scanări imagistice și culturi de specimene.

Ce se poate mânca și ce se exclude cu AIP?

Mai jos va prezentam ceea ce ar trebui consumat și exclus în timpul fazei de eliminare a dietei AIP:

1. Alimentele bogate în FODMAP, cum ar fi fructele (ceapă, nucă de cocos, nectarine) pot deranja unii oameni și acestea trebuie eliminate în prima fază.
2. Reintroducerea alimentelor bogate în FODMAP trebuie făcută cu grijă, puteți citi mai multe despre cum să reintroduceți aceste alimente pe Grupul AIP ROMÂNIA Dieta AIP susține consumul de alimente integrale, cum ar fi fructe proaspete, legume, produse animale procesate minim, uleiuri vegetale procesate minim, alimente bogate în probiotice fermentate, condimente care nu sunt derivate din semințe și oțet natural.
3. Dieta AIP are trei faze: eliminare, reintroducere și întreținere. În faza de eliminare, grupele de alimente care pot declanșa disbioză sau inflamație intestinală sunt îndepărtate. Aceasta este apoi urmată de o fază de reintroducere în care grupurile de alimente eliminate sunt reintroduse sistematic pentru a le identifica pe cele asociate cu simptome sau agravarea bolii. Ultima este faza de întreținere, în care se urmează o dietă personalizată care evită alimentele problematice. Anumite alimente, cum ar fi sarea de mare, grăsimile saturate, alimentele pe bază de nucă de cocos și zaharurile naturale, cum ar fi mierea și siropul de arțar, sunt permise, dar unele protocoale recomandă un consum moderat. În plus, unele protocoale recomandă limitarea fructelor și legumelor cu un indice glicemic ridicat. Protocolul autoimun (AIP) este o abordare pentru gestionarea bolilor autoimune. Dieta se concentrează pe încorporarea alimentelor bogate în nutrienți care ajută la susținerea sănătății intestinale și la reducerea inflamației, eliminând în același timp alimentele care pot declanșa disbioza sau un răspuns inflamator. Dieta AIP încurajează, de asemenea, gestionarea stresului, activitatea fizică și obținerea unui somn suficient.
4. Ce alimente ar trebui să fie pe Lista Aip? Când urmați dieta AIP, veți crește aportul de alimente proaspete, dense în micronutrienți, întregi, care nu vă declanșează boala. Iată o listă cu cele mai bune alimente de inclus în dieta AIP pentru a vă asigura că obțineți toți nutrienții de care aveți nevoie și de ce sunt benefice pentru sănătatea dumneavoastră.

LEGUMELE

Legumele sunt foarte dense în nutrienți. Conțin o mare varietate de vitamine esențiale, minerale și fitonutrienți (compuși benefici produși de plante). Mulți fitonutrienți au proprietăți puternice antioxidante și antiinflamatorii care sunt foarte benefice pentru sănătatea noastră. Legumele sunt, de asemenea, bogate în fibre alimentare, care ajută la hrănirea bacteriilor noastre intestinale. Cercetările au descoperit că lipsa fibrelor din dietă va face ca unele bacterii să înceapă să se hrănească cu stratul protector de mucus care căptușește intestinele. Acest lucru slăbește stratul de mucus și permite agenților patogeni să ajungă la mucoasa intestinală. Sunt recomandate 8 + porții de legume pe zi, cat mai variate si cat mai colorate.

FRUCTELE AIP

Fructele sunt, de asemenea, o sursă excelentă de nutrienți, deși sunt mai bogate în fructoză decât legumele. Alegeți fructe colorate pentru a asigura o gamă diversă de fitonutrienți cu beneficii antioxidante, antimicrobiene, antivirale și antiinflamatorii. Unii fitonutrienți care sunt responsabili pentru diferitele culori ale fructelor includ:

Licopen : roșu – este un antioxidant care ne ajută să ne protejăm organismul de daunele provocate de molecule instabile, foarte reactive, numite radicali liberi. Datorită activității sale antioxidante, licopenul poate oferi protecție împotriva unei varietăți de boli, cum ar fi diabetul.

Alfa și beta-caroten : portocaliu și galben- se crede că alfa și beta-carotenul promovează sănătatea ochilor. Deși rezultatele studiului au fost inconsecvente, carotenii au fost asociați cu un risc mai scăzut de a dezvolta degenerescență maculară legată de vârstă sau de a preveni progresia bolii odată ce aceasta apare.

Antociani : roșu, violet și albastru-antocianinele pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină și pot preveni rezistența la insulină la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. De asemenea, s-a descoperit că au efecte antibacteriene împotriva stafilococului , bacteriile responsabile de infecțiile cu stafilococ, precum și a altor tipuri de bacterii.

Luteină : galben și verde-luteina este un antioxidant puternic cunoscut pentru că ne protejează ochii împotriva pierderii vederii cauzate de vârstă. Consumul de luteină a fost asociat cu o inflamație mai scăzută, deși sunt necesare mai multe studii pentru a determina dacă există o relație cauzală.

Antoxantine : alb-datorită proprietăților lor antioxidante, cercetările sugerează că unele antoxantine au potențial ca tratamente pentru boala Alzheimer. Quercetina antoxantina are efecte antiinflamatorii și posibile proprietăți anticancerigene.

Atentie: Goji este singurul fruct care nu este permis în faza de eliminare a dietei pentru că face parte din familia solanaceelor (împreună cu roșiile, vinetele, ardeii). Mentineti aportul de fructoza intre 10 si 40g zilnic( 20g este optim)

CARNE ŞI PEŞTE

Proteina este un nutrient esențial pentru organism. Este implicat în multe funcții celulare, cum ar fi menținerea și regenerarea țesutului, producerea de anticorpi, sintetizarea hormonilor, transportul nutrienților și acționând ca o sursă de energie.

Carne de vită hrănită cu iarbă si organe

O modalitate de a introduce proteine ​​în dieta ta este carnea de vită hrănită cu iarbă, recomadat a se consuma de cel puțin 5 ori pe săptămână. S-a demonstrat că, carnea de vită hrănită cu iarbă conține o concentrație mai mare de vitamine A și E, precum și o compoziție mai mare de acizi grași omega-3, decât carnea de vită hrănită cu cereale.

Păsări de curte

Cu toate acestea, carnea de pasăre ar trebui consumată cu moderație, deoarece are un raport ridicat de acizi grași omega-6 și omega-3. Consumul de alimente bogate în acizi grași omega-6 contribuie la inflamație și stres oxidativ și poate fi legat de dezvoltarea bolilor cronice, inclusiv a bolilor autoimune. Scăderea consumului de alimente cu un raport ridicat de omega-6 la omega-3 scade inflamația.

Peste si Fructe de mare-de preferat sălbatic(pescuit) consumat de cel putin 3 ori pe săptămână

Fructele de mare, în special peștele gras, conțin acizi grași omega-3, în principal acid eicosapentaenoic (EPA) și acid docosahexaenoic (DHA). Cercetările sugerează că acizii grași omega-3 susțin sănătatea inimii prin scăderea nivelului de trigliceride, grăsimi care stochează excesul de calorii și creșterea nivelului de colesterol „bun”. Ele pot, de asemenea, să scadă tensiunea arterială și să împiedice acumularea trombocitelor (celule care formează cheaguri pentru a preveni sângerarea) în arterele coronare.

Omega-3 poate reduce, de asemenea, inflamația, îmbunătăți memoria de lucru și crește activitatea enzimelor antioxidante. Un studiu a constatat că suplimentarea cu ulei de pește a ajutat la scăderea activității bolii a lupusului eritematos sistemic, altfel cunoscut sub numele de lupus. Omega-3 poate, de asemenea, să scadă inflamația și să crească activitatea enzimelor antioxidante.

Alte alimente in AIP

Cum se implementează dieta AIP – Protocolul Autoimun:

Se recomanda urmarea dietei de eliminare cel putin 60 de zile pana la 90 de zile.

Începerea fazei de eliminare se poate face rapid, sau se poate elimina câte o categorie de alimente pe rând, timp de o săptămână. De exemplu, cerealele sunt îndepărtate în prima săptămână, urmate de produsele lactate în a doua săptămână, Solanaceele în a treia săptămână, ouăle în a patra săptămână și așa mai departe. Când se observă o schimbare pozitivă, începe faza de reintroducere. Acest lucru trebuie făcut lent și sistematic, pentru a reduce șansele unei reacții. Reacțiile pot să nu apară întotdeauna imediat, pot exista creșteri lente ale simptomelor care nu pot fi observate la fel de ușor. Alegeți un grup de alimente care este important pentru dvs. și începeți cu acel grup. Dacă se aleg lactate, alegeți un aliment precum ghee-ul fara cazeina si lactoza, urmat de unt, smântână, kefir, brânză maturata Ouăle trebuie reintroduse doar gălbenușurile mai întâi. Solanaceele trebuie reintroduse individual (cartofi, roșii, vinete). Introduceți doar un aliment la un moment dat și lăsați timp de trei zile – cinci zile între alimente pentru a observa eventualele reacții la acel aliment înainte de a trece la următorul. Dacă un aliment a fost consumat timp de trei zile fără simptome autoimune, se poate presupune că acel aliment este sigur pentru tine.

Dacă suferiți de inflamație, nu vă simțiți bine sau dacă aveți boli autoimune și nu ați reusit sa începeți AIP, vă recomand cu căldură. Am experiență si vă pot sprijini în această călătorie.  Nu va trebui să fii singur.  Începe acum, sănătatea pe termen lung. 

Paleo si AIP rămân un ajutor de nadejde pentru toti cei care suferă de boli autoimune si sunt un prim pas spre sanatate.

Referinte:

1. Arrieta MC, Bistritz L, Meddings JB, 2006, ‘Alterations in intestinal permeability’, Gut, 55(10), 1512-1520

2. De Oliveira GLV, Leite AZ, Higuchi BS, Gonzaga MI, Mariano VS, 2017, „Disbioza intestinală și aplicații probiotice în bolile autoimune”, Imunologie.

3. Gomez A, Luckey D, Taneja V, 2015, „Microbiomul intestinal în autoimunitate: sexul contează”, Clin Immunol, 159(2), 154-156

4. Mann ER, Bernardo D et al, 2016, „Imunitatea specifică compartimentului în intestinul uman: proprietăți și funcții ale celulelor dendritice din colon versus ileon”, Gut, 65(2), 256-270

5. Marchesi JR, Adams DH, 2016, „Microbiota intestinală și sănătatea gazdei: o nouă frontieră clinică”, Gut, 65(2), 330-339

6. Sutherland DB, Fagarasan S, 2012, „Sinteza IgA: o formă de adaptare imunitară funcțională care se extinde dincolo de intestin”, Curr Opin Immunol, 24(3), 261-

8 Cercetare și scriere a profilului dietei: Kimberly Kushner BHSc (Medicina nutrițională), BHSc (Naturopatie) pentru MINDD